Despre Albine, Colindat și Aranjarea Produselor

Articole IdeoPlan   •   Ianuarie 1, 2018

Sunt Ruxandra Dobândă, fondatorul IdeoPlan. Sunt om de culise, nu-mi place să fiu în prim plan. Însă, după 5 ani de victorii și înfrângeri, astăzi îmi fac curaj să povestesc cine sunt și de am deschis porțile IdeoPlan în 2012.

Am început să lucrez din primele săptămâni de facultate (FCRP, SNSPA). Timp de 10 ani am contribuit dezvoltării companiilor mici (de la librar și până la director adjunct), însă colaborând cu departamentele corporațiilor multinaționale.

Constanta ultimilor 15 ani este consumatorul – obiceiuri, preferințe, nevoi, criterii de achiziție, temeri, vulnerabilități, dorințe și năzuințe. Nu cred să fie vreo temă care să mă fi captivat mai mult ca mecanismele naturii umane.

Însă motivele pentru care astăzi există IdeoPlan sunt altele, deși, în mod ciudat, când scriam primele rânduri, încă nu știam asta (premeditasem un inventar al revelațiilor avute în job-urile pre – IdeoPlan).

Primii 10 Ani

Bunicii mei erau apicultori, aș zice cei mai bun din regiune (pe meritate). Mică fiind, vedeam cum schimbau mierea pe mălai, pepeni sau motorină, dar și cum negociau vânzarea câtorva tone de miere cu un neamț venit în satul de stupari de lângă Dunăre. Însă apicultori erau când am apărut eu. Fuseseră înainte muzicieni, fotografi, croitori, motocicliști, agricultori și lista poate continua.

Țin minte plecările în cercetare de salcâmi sau floarea soarelui, alerta dată când venea avionul cu ”prafuri”, mirosul de ceară topită, chemarea la poartă („Cornele, avem un roi în curte, vino să ne ajuți!”), cele 5 ape în care spăla bunica bidoanele, plecarea pe noapte a vagoanelor încărcate cu albine, carnetul bunicului în care nota meticulos toate cele (albine, miere, prețuri, vreme, nepoți), dar și toți cei pe care i-au învățat meseria lor de-a lungul anilor și care se întorceau din timp în timp pentru sfaturi și povești.

Lecții învățate:

Următorii 10 ani

În anii de gimnaziu mergeam la colindat împreună cu bunele mele prietene și însoțite de mama lor. Trișam ce-i drept, căci ele erau eleve la George Enescu, eu la Dinu Lipatti. Făceam repetiții, stabileam lista colindelor și zonele de colindat (în funcție de rezultatele anului precedent).

Țin minte și acum surpriza oamenilor să audă un recital în toată puterea cuvântului pe scările blocului, receptorul telefonului fix scos pe holul etajului, invitațiile să venim și la ”firmă” a doua zi, mândria că ne ieșise bine. La final, împărțeam banii frățește și îi chiverniseam până anul viitor.

În anii 90, părinții mei aveau un mic magazin la parter de bloc. Tata pleca la 5 dimineața (venea pâinea caldă) și se întorcea la miezul nopții (să nu rămână cu pâine rece și uscată pentru a doua zi). Ai mei aveau principiile lor, astfel se face că era probabil singurul magazin din București unde nu găseai tutun sau alcool.

În acei ani mergeam cu tata la aprovizionare (cuvântul lui ținea loc de plată pe loc), alegeam produsele (calitate, sortimente, sezonalitate), descărcam marfa (Dacia 1310), făceam curățenie în magazin și ordine în depozit, aranjam produsele, schimbam prețurile, aruncam marfa expirată, făceam inventar.

Aveam și un concurs cu tata: cine completează mai repede NIR-uri din memorie (zeci de produse – preț unitar, preț bax, TVA, TVA bax, preț unitar la vânzare șamd). Avea tata un zâmbet anume când intra pe ușă, era clar: câștigase un produs promoțional la bax.

Lucrul împreună cu tata era extraordinar. Am învățat enorm în acei ani despre comerț, produse și consumatori (cât pentru un manual), dar și despre birocrație, fiscalitate, controale și pierderi.

Lecții învățate:

Ultimii 15 ani pe repede-înainte

Au urmat alți 10 ani în care am continuat să învăț în toate rolurile și companiile în care am lucrat. Însă primii 20 sunt motivul pentru care am tratat fiecare Angajator ca și cum ar fi fost propria afacere, dar și pentru care am avut dintotdeauna această curiozitate despre ce face o companie să funcționeze.

Sunt un om norocos. Viața mi-a oferit toate contextele de care aveam nevoie pentru a înțelege, din perspective foarte diferite, felul în care companiile, produsele și consumatorii interacționează.

Am prețuit enorm lucrul în companii mici pentru că am avut putere decizională. Sigur, eu centram, eu dam cu capul. Însă am putut testa sute de ipoteze și să evaluez imediat rezultatele. Nu mi-am propus să fac asta, nici nu auzisem de ”trial & error”, dar intuitiv era stilul meu de lucru.

Formarea profesională nu se termină niciodată, continuu să descifrez succesul companiilor. Accesul la informații din întreaga lume mă ajută să descopăr noi componente ale unei afaceri care este în același timp etică, scalabilă și profitabilă.

Astăzi mă bucur și de contribuția Echipei IdeoPlan, oameni mai tineri și mai inteligenți ca mine (alte generații, comportamente, criterii), care mă școlesc zilnic în ultimele trend-uri, hype-uri și app-uri.

Pariul IdeoPlan

Am lansat IdeoPlan pentru a răspunde unei întrebări mai vechi: etica în afaceri poate fi profitabilă dacă nivelul competenței este avansat? Clar este mai greu să faci profit având principiile la purtător. Întrebarea este dacă e posibil. Și cât extra competență poate compensa pretențiile etice?

Pare un moft, poate și este. Oricum, etica este și ea o negociere permanentă cu tine, echipa, clienții, furnizorii, contextul. Cu atât mai mult, cât merită să lupți pentru un ideal parțial? Încă nu am un răspuns definitiv.

Însă noi, echipa IdeoPlan, credem cu tărie reversul: lipsa eticii este cauzată de lipsa competenței. Altfel spus, în lipsa soluțiilor reale, se copiază practici „șmecherești” de prin vecini, care mai apoi se răspândesc precum ciupercile după ploaie, devenind ”benchmark”.

Etica și Competența sunt obositoare, chiar exasperante uneori, însă și foarte valoroase. Noi am învățat enorm în acești 5 ani. Pentru a livra servicii de calitate în marketing, nu există alternativă la a înțelege pe îndelete consumatorii Clienților noștri.

Iar dacă i-am înțeles, nu-i căutăm în locuri pe care nu le frecventează și nu-i plictisim cu informații irelevante doar pentru că noi știm să lucrăm pe x platformă sau cu y conținut. Greșeli oricum facem, măcar să nu le cheltuim pe chestiuni ce țin de evidența lucrurilor și bunul simț.

IdeoPlan este un pariu între noi și piața liberă (cvasi). Noi pariem că se poate, chiar dacă ne va lua mai mult să ne atingem obiectivele. Rămâne de văzut ce răspuns primim din partea pieței în următorii ani. Sigur, mai depinde și de evoluția competențelor noastre. Vă ținem la curent.

Până data viitoare, conturi de plus!